Apusul pândeşte umbra sufletului

Viața e efemeră,iar noi înșine suntem doar turiștii ei,însă,în rama amintirilor,păstrăm doar poza unui moment unic,indiferent de aparențe.

Este uimitor cum,de pildă,un apus poate schimba acel moment,dintr-unul trist în unul fericit sau din cel fericit în altul,pur și simplu……feeric.

Apusul este clipa în care cerul bate în retragere,perdeaua de nori câștigând încă o foiță a unor momente apuse acum și uitate în taina infinitului pentru totdeauna.De acolo,ia naștere o poveste ce leagă firele realității de semnificația unui sentiment ce…

Pândește și așteaptă.După bătălia culorilor,mai rămâne o singură cale de urmat. Inevitabilul are loc și noaptea suprimă timpul,reducându-l la statutul de “martorul și…

Umbra “. Căci apoi,totul și nimic au același destin:totul este ascuns și nimic nu se arată în traiectoria nopții,a timpului și a…

Sufletului.Astfel,el păstrează esența a ceea ce contează cu adevărat,în pofida efemerității,învață să valoreze fiecare secundă a amurgului și încurajează existența unei noi posibilități de a spune că Apusul pândește umbra sufletului”,efemeritatea devenind eternitatea pregnanței sentimentelor pentru un apus de soare.

Comments

Categories: Crepuscul, Peisaje

2 comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *